Pana cand moartea ne va desparti…

Este sinuciderea un efect al bolii mintale sau doar un rezultat al durerii?

Am observat ca omul poate vorbi usor despre orice,mai putin despre sinucidere.De unde acest subiect?Ei bine,de la ultima carte pe care am citit-o.

Este aceasta tema,tabu?Da!Categoric!Nu ai sa intalnesti,cel putin eu nu am intalnit pana acum,pe cineva dispus sa discute acest subiect fara sa se uite chioras la tine.

Deobicei oamenii care vorbesc despre asta sunt considerati nebuni si debili mintal.Dar oare ce ascunde defapt dorinta de a termina viata?Ascunde o minte bolnava?Parerea mea este ca in spatele acestei dorinte,se afla doar o mare durere,un suflet sfaramat,o neputinta de a merge mai departe.

In aceasta carte despre care va explicam mai sus,este vorba despre o fata,o pustoaica,care recurge intr-un final la acest gest si toata lumea se intreaba de ce a facut-o,asta pana in momentul in care apar niste casete audio,pe care ea s-a inregistrat,explicand motivele care au dus-o in acel punct.

Interesant este ca ea nu era nebuna,ci chiar foarte lucida,dar anumite evenimente din viata sa,anumite persoane cu care a intrat in contact,au determinat-o sa ia aceasta decizie.

Rautatea oamenilor din jur si efectele actiunilor lor,poate face o persoana sa ajunga sa nu-si mai doreasca sa mearga mai departe.Si aici nu e vorba de nebunie,nicidecum,doar de o mare durere,pe care unii oameni nu o mai pot duce.

Te-ai gandit vreodata cum actiunile tale ii influenteaza pe ceilalti?Poate te-ai gandit ca si mine dealtfel…dar te-ai gandit ca tu poti sa contribui intr-un fel sau altul la durerea cuiva?Si daca acea persoana recurge la sinucidere,te-ai simti vinovat?Sau ai refuza categoric sa crezi ca si tu „ai pus umarul” la durerea pe care o avea?

Intr-o lume in care fiecare este pentru el,este greu ca pe cineva sa intereseze de durerea altuia.

Am citit despre cartea asta mai multe recenzii si chiar mi-am dorit sa o citesc,ca sa aflu despre ce este vorba.Nu este o carte foarte complexa,este destul de usoara pe intelesul tuturor.Se numeste „Cele treisprezece motive” si cand am cumparat-o de la un magazin de ziare,femeia care servea m-a intrebat,probabil cititoare si ea,daca este o carte buna.I-am raspuns ca am auzit despre ea,ca este vorba despre sinucidere si ca vreau sa aflu care ar putea fi motivele pe care un om ar putea sa le aibe pentru a face asa ceva.Nu vreau sa va spun ce fata a facut doamna respectiva😂.Cred ca daca ii spuneam ca e o carte in care explica toate pozitiile Kamasutra,ar fi zambit putin in coltul gurii😂😂.Dar asa,nici o vorba,doar niste ochi zgaiati si panicati se uitau la mine.Zici ca i-a mancat pisica limba😂.

De ce se socheaza unii oameni la auzul acestui cuvant nu stiu,este un subiect care vrand nevrand face parte din viata de zi cu zi.Adica fiecare a auzit macar o data despre cineva care a recurs la acest gest,dar pe cati dintre voi i-au interesat cu adevarat motivele?

Eu cred ca omul care este incercat de mai multe dureri in viata,ajunge macar o data,macar o secunda sa se gandeasca la acest lucru.Faptul ca este un om slab,faptul ca anumite evenimente si persoane din jurul lui il fac sa isi duca durerea mai departe cu capul sus,nu inseamna ca nu a luat macar o data in considerare si acest aspect al vietii,daca as putea sa il numesc asa…suna cam ironic.

Despre „de ce ar recurge cineva la acest gest?” am vorbit,sa incercam sa raspundem si la „cum putem impiedica acest lucru?”.

Aici nu am prea multe de spus.Pentru a impiedica pe cineva sa faca asta este nevoie sa ai putine cunostiinte legate de semnele pe care un astfel de om le da inainte de a-si lua viata.Dar din pacate,cand fiecare e pentru fericirea si durerea proprie,este greu sa deschida ochii la durerea altuia sau la semnele pe care acesta le-ar putea da.

Dar este o chestie generala,pentru ca exista oameni dispusi sa ajute,exista oameni care ar asculta un astfel de om si care ar face tot posibilul sa il ajute.

Exista oameni care ar incerca,nu sa faca sa dispara durerile,nu exista asa ceva,dar care l-ar putea invata cum sa traiasca cu ele.

Falsitate

Oamenii te parasesc cand interesele comune dispar.

Ai crezut vreodata ca ai cel mai bun prieten?Ai crezut si a doua oara?Cata naivitate din partea ta!

Cu cat descoperi mai mult cine esti tu ca om,cu atat vor disparea anumite persoane din viata ta.

Un adevarat prieten,asculta problemele pe care le ai,nu face ca problemele lui sa „sune mai tare”.

Ti s-a intamplat sa povestesti cuiva un anumit necaz,o suparare si el in loc sa te asculte,ca doar tu de asta ai nevoie,sa inceapa sa iti dea exemple cu ce a patit el?Interesant este ca de multe ori se intampla ca tu nici macar sa nu termini ceea ce ai inceput sa spui.Defapt,despre ce vorbim aici?Cine avea nevoie de consolare si ajutor acum?

Oamenii falsi sunt cei mai „simpatici”,te cauta sa vada daca mai e ceva nou in viata ta,ca sa aibe subiect de discutie cu altii.

Lumea te uraste cand spui adevarul in fata,in schimb adora sa se ascunda sub o falsitate ipocrita.Aici cred ca am folosit un pleonasm,pentru ca dupa parerea mea falsitatea este ipocrita.

Ii stii si tu pe „bruder”-ii si „fratiwer”-ii de pe facebook?Pe „zano”/le si „iubita”/le ?Ii ai si tu in lista ta?🤣Oamenii aia pupincuristi care atat se ling in fund unul pe altul,dar ei nu s-au vazut in viata lor sau in realitate nici macar nu se inghit unul pe altul.😂

Cunosti oamenii aia care atunci cand vor sa iti ceara ceva,atata dau din gura si atata te intorc si pe o parte si pe cealalta,ca la final sa nu iti puna o intrebare,ci o afirmatie?Adica nu sfarsesc prin a-ti cere ceva,ci lasa loc de interpretare,ca sa te faca pe tine sa te oferi,sa intrebi.

Oamenii aia care vor sa te faca sa crezi ca defapt tu ai vrut de la bun inceput asa,tu te-ai oferit fara sa  te intrebe nimeni nimic.Ce ipocriti!

Deobicei oamenii care spun ceea ce gandesc sunt considerati niste oameni depresivi si pesimisti,insa inainte de a te autojudeca ca fiind un om depresiv si rau,priveste bine in jurul tau ca nu cumva sa fi inconjurat de idioti si oameni de nimic.

Lumea adora sa fie pupata in fund si ridica pe cel mai inalt piedestal al prieteniei,falsitatea.

Oamenii in general isi „picteaza” propria viata asa cum vor ei si lasa celor din jur sa vada aparentele(am mai discutat intr-un aricol trecut despre asta).

Vazusem un material cu o fata care abia se trezise din somn.Era trista,avea niste cearcane de la plans si un par ravasit de la cosmarurile de peste noapte.

Cum spuneam,abia se trezise si privindu-si chipul pentru 5 minute in oglinda din baie,se hotara sa le acopere cu make-up.

Asternandu-si cel mai larg zambet pe buze,isi face o poza si o urca pe Facebook.In cateva minute,sute de like-uri au inceput sa „curga” si doua comentarii:”iubita mea frumoasa” si”draga mea ce bine arati” de la doua prietene ale fetei.

Dupa ce face poza se tranteste cu un castron de popcorn pe canapea si aprinde televizorul.In celalalt capat al orasului,cele care comentasera la poza,isi spuneau una alteia :

-„Ce vaca,ea cu zambetul ei perfect!”

-„Da-o dracu!Nici macar nu o suport!”